hilararetur

  1. terza persona singolare del congiuntivo imperfetto passivo di hilarō
hĭ | lă | rā | rē | tŭr
  • (pronuncia classica) IPA: /ʰi.la.raːˈreː.tur/
  • (pronuncia ecclesiastica) IPA: /i.la.raˈre.tur/

vedi hilarō