abjugatote

  1. seconda persona plurale dell'imperativo futuro attivo di abjugō
ăb | jŭ | gā | tō | tĕ
  • (pronuncia classica) IPA: /abj.ju.ɡaːˈtoː.te/
  • (pronuncia ecclesiastica) IPA: /abj.ju.ɡaˈto.te/

vedi abjugō