bipartiremur

  1. prima persona plurale del congiuntivo imperfetto passivo di bipartiō
bĭ | păr | tī | rē | mŭr
  • (pronuncia classica) IPA: /bi.par.tiːˈreː.mur/
  • (pronuncia ecclesiastica) IPA: /bi.par.tiˈre.mur/

vedi bipartiō