renudabare

  1. variante della seconda persona singolare dell'indicativo imperfetto passivo (renūdābāris) di renūdō
rĕ | nū | dā | bā | rĕ
  • (pronuncia classica) IPA: /re.nuː.daːˈbaː.re/
  • (pronuncia ecclesiastica) IPA: /re.nu.daˈba.re/

vedi renūdō