vacuatarum

  1. genitivo femminile plurale del participio perfetto (vacuātus) di vacuō
vă | cŭ | ā | tā | rŭm
  • (pronuncia classica) IPA: /wa.ku.aːˈtaː.rum/
  • (pronuncia ecclesiastica) IPA: /va.ku.aˈta.rum/

vedi vacuātus, vacuō